Noiembrie - Brumar

Brumar este luna ce, potrivit calendarului popular, deschide etapa din an  în care anotimpul friguros se instalează pe întreg teritoriul ţării iar oamenii  fac ultimile pregătiri pentru iarnă. Se adună gunoiul vegetal din grădini, se sapă gropi pentru puieţii de primăvară, se gunoiesc pomii iar coteţele şi adăposturile păsărilor şi animalelor din gospodărie sunt pregătite pentru iarnă.

Potrivit calendarului Creştin Ortodox, luna lui Brumar este patronată de Soborul Sf. Arhangheli Milail şi Gavril (Moşii de Toamnă) 8-10 noiembrie şi Sf. Ap. Andrei cel Întâi chemat, 30 noiembrie.

Moşii de Toamnă, sau Filipii după cum mai sunt numiţi, se ţin mai ales pentru apărarea animalelor de lupi, pentru ca lupilor să le fie încleştată gura, dar şi pentru protejarea de boli şi de necazuri în familie.

Ajunul Sf. Andrei este noaptea strigoilor în care cerurile se deschid nemaifiind o graniţă între lumea celor vii şi celor morţi. Tot acum fetele nemăritate, după practici magice fac vrăji şi îşi pot afla ursitul. Se mănâncă usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului şi nu se împrumută nimic din casa.

Tot acum începe şi Postul Crăciunului, 14 noiembrie. Lăsata Secului de Dulce aduce sezonul şezătorilor cînd femeile încep torsul lânii.

Pentru a afla cum va fi anul viitort, de Sf. Andrei se pune în apă o crenguţă de măr iar dacă aceasta înfloreşte până la Sf. Vasile, atunci anul va fi roditor.


                                                                                     Mariana Roşca

Octombrie/Brumărel

           Brumărel, potrivit culturii populare româneşti, este luna în care copacii şi frunzele lor joacă un rol definitoriu în privinţa prognozării vremii pentru următoarea perioadă. Acum capătă frunza culoarea arămie şi tot acum e perioada în care se desfrunzesc copacii.

            Potrivit calendarului Creştin-Ortodox, luna octombrie se remarcă prin trei sărbători importante: Vinerea Mare (dinaintea Sf. Paraschiva), Sfânta Paraschiva, 14 octombrie, şi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, 26 octombrie.

            Vinerea Mare este ziua aleasă pentru pregătirile gospodinelor pentru iarnă, zi în care nu se lucrează pentru a proteja sănătatea familiei şi norocul  căsniciei.

             14 octombrie, Sfânta Paraschiva, este numită popular Nunta Oilor denumirea datorându-se faptului că din această zi oile se lasă în ţarină, împreună  cu berbecii, pentru prăsilă.

            Cât despre sărbătoarea Sf. Dumitru calendarul popular păstrează şi aminteşte obiceiuri străvechi strâns legate de activităţile sătenilor. În unele zone ale ţării, în ajunul sărbătorii Sf. Dumitru, se aprind focuri mari (Focul lui Sân’medru) peste care trec tinerii ce vor să se căsătorească şi copiii de toate vârstele, să fie sănătoşi norocoşi. Apoi femeile pun cărbuni, din jarul acestui foc, la fiecare pom pentru rodul anului viitor iar restul zilei nu se mai lucrează  nimic pentru a fi protejate de duhurile necurate şi restul întruchipărilor malefice (caii lu’ Sân’medru, câinii lu’ Sân’medru).

             Până în ziua Sf. Dumitru, 26 octombrie, potrivit calendarului popular , copacii se dezbracă de frunze, asta doar în situaţia în care Sf. Gheorghe a pierdut ,,rămăşagul” avut cu Sf. Dumitru (Dumnezeu a acordat fiecăruia dintre ei câte o putere: primului serbat în primăvară, Sf. Gheorghe, puterea de a da muguri şi frunze copacilor iar celui de-al doilea, Sf. Dumitru, puterea de a desfrunzi) şi primăvara a venit după sărbătoarea acestuia.

În această zi se dau copiilor fructe (din rodul toamnei) de pomană, nu se lucrează nimic înafară de a se tăia cozile cailor pentru a avea păr frumos iar dacă va ploua este semn că iarna va fi cu zăpezi mari.

                                                                                                             Mariana Roşca

Septembrie Răpciune

Denumirea populara a lunii septembrie este Răpciune şi este una din lunile ce prognozează şi influenţează şi schimbă, într-un fel sau altul, activitatea gospodarilor.

 Prima zi a lunii (1 septembrie) este cea care dă startul sezonului culesului de fructe. De azi se adună merele de toamnă fiindcă oricât ar mai sta  pe ram nu s-ar mai coace.

            După data în care calendarul Creştin Ortodocs îl sărbătoreşte pe Sf. Prooroc Zaharie, 5 septembrie, calendarul popular ţine această zi ca fiind Nunta Şoarecilor. Nu se lucrează pentru a apăra recolta şi gospodăria cu casa de şoareci şi alte rozători.

            Semnificativă este data de 8 septembrie, ziua închinată Maicii Domnului (Naşterea Maicii Domnului), aceasta fiind ziua ce marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei. De azi pleacă rândunelele, începe migraţia păsărilor.

13 septembrie, popular este Ziua Ursului, ţinută de teamă ca ursul să nu atace gospodăria în acest an.

14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci) este ultima zi, din acest an, în care se mai pot culege plante de leac, ultima zi în care se mai pot verea serpi sau alte târâtoare, fiindca de azi se ascund în pământ, pentru iernat. Azi nu se mănâncă nici un aliment ce are în compoziţie semnul crucii (fructe cu sâmburi în formă de cruce, usturoi, varză...).

23 septembrie marchează echinocţiul de toamnă, una din zilele premergătoare pentr Filipii de toamnă (26-28 septembrie)- nu se lucrează cu acul, nu se mătură casa sau curtea de frica bolilor şi pentru apărarea animalelor de atacul lupilor.

            Vremea ultimilor zile ale lunii (29, 30 septembrie) este prognoza pentru cum va fi la începutul lunii octombrie, în care pot face treabă cei rămaşi în urmă cu strânsul recoltei de toamnă. Popular, 29 septembrie este numită Nunta oilor, asta deoarece ciobanii dau drumul berbecilor, în coşerul oilor, pentru împerechere.

  

                                                                                                           text   Mariana Roşca

August/Gustar

Iată, am ajuns, odată cu căldura lunii Cuptor, şi în luna lui Gustar, cunoscută în popor şi cu denumirea Augustru sau Măselar. Pentru că este o perioadă a anului în care muncile câmpului sunt în plină desfăşurare şi activitatea se cere împlinită la termen, luna lui Gustar nu are multe sărbători populare marcante. Calendaristic, creştin-ortodocşii încep luna cu prima zi de post, din Postul Sântmăriei.
 Ziua marcantă poartă denumirea populară de Macavei şi este dedicată stropirii cu agheasmă a plantelor de leac, a grădinilor şi livezilor.
6 august este data ce marchează Schimbarea la Faţă, adică ziua de hotar între vară şi toamnă, ziua din care frunzele prind a-şi schimba culoarea iar iarba încetează a mai creşte, apele curgătoare se răcesc mult şi târâtoarele încep să-şi caute ascunzişuri. Se încheie perioada postului în ziua de Sântămăria mare (sărbătoarea creştină Adormirea Maicii Domnului) celebrată în 15. august. Se înalţă rugăciuni divinităţii pentru sănătatea şi prosperitatea oamenilor, măritatul fetelor şi nasterea uşoară a copiilor.

                                                         text, Mariana Roşca

iulie/cuptor

           După obicei, am adunat informaţii despre calendarul poular din luna lui Cuptor şi le împărtăşesc azi celor interesaţi.
            Zice-se ca luna lui Cuptor este perechea lunii Făurar şi că, după cât a fost vremea de geroasă în iarnă, pe atât de călduroasă este ea luna aceasta. Apoi, se crede că tot în această lună (care,conform calendarului Creştin Ortodox îl are patron pe Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul, prăznuit la data de 2o iulie) "vor fi ploi cu tunete şi fulgere şi furtuni cu vânturi mari" în jurul datei Sf. Ilie. Şi asta deoarece Dumnezeu îi dă putere sfântului şi dezlegare să tropote cu caii lui prin cer şi să-i sperie astfel pe dialovolii ce caută să producă pagube şi rele pe Pământ. Totuşi, sfântului nu i se spune exact data la care este serbat, aceasta fiind ziua cu  încărcătura de forţă maximă şi aşa caii nu vor produce tunete asurzitoare cu copitele lor şi nici zbiciul sfântului Ilie nu va scoate fulgere orbitoare ce, în loc să nimicească diavolii ar putea produce rău oamenilor.
           Tot în această lună este ţinută şi sărbătoarea Sfântului Foca, la 23 iulie, zi în care nu se lucrează în gospodărie şi pe câmp, nu se lucează cu fânul, mia ales, pentru ca animalele şi adăposturile lor să fie ferite de foc. La 27 iulie, se sărbătoreşte Sfântul Pantelimon, numit popular PintilieCălătoru, dată la care se zice despre vară că se cam încheie, căldura fiind pe sfârşite.
E voie de dormit afară, pe pământ, doar în lunile care nu au în construcţia denumirii consoana "r" : mai, iunie, iulie, august şi vom vedea luna viiitoare că este o dată calendaristică după care nu-i mai permis scăldatul în ape curgăroare.
         Să ne bucurăm, deci, de căldura lui Cuptor şi să urmărim obiceiurile acestui anotimp.

                                                                                                                        text de  Mariana Roşca

:)

Azi vreau să facem o mică excepţie de la regulă şi nu vă prezint, după obicei, calendarul popular al lunii iunie.

Profit de faptul că azi sărbătorim cu toţii ziua copilului, cu mic, cu mare şi vă împărtăşesc şi vouă un link,

http://casadincopac.wordpress.com/2012/01/31/jocuri-vechi-romanesti-de-a-ulcelusele/,

unde am găsit adunate informaţii prea frumoase să le păstrez doar pentru mine.

            Aşadar     LA MULŢI ANI  vouă, celor care vă întoarceţi, măcar pentru o clipă, în lumea copilăriei.

                                                Joc bun şi numai bine! J

                        

                         

                                                                                                   mariana roşca

Mai   Florar

În calendarul popular luna mai este cea care prevesteşte timpul meteorologic pentru iunie. Dacă acum plouă, cu multe tunete şi fulgere, în iunie va fi  belşug şi se va face iarbă bună şi porumb.

Se curăţă livada, fiecare pom este scuturat de gândaci şi se-ncearcă ,,cuibărirea” păsărilor cât mai aproape de casă. În mai se seamănă cânepa, fasolea şi castraveţii şi tot acum se mai pot face ultimile tocmeli între stăpânii animalelor şi şeful de stână. Tot în mai înfloreşte alunul, prima lui noapte de floare fiind benefică farmecelor de dragoste.

În a patra joi după sărbătoarea Paştelui, marcată anul acesta în 10 mai, nu se lucrează la câmp şi prin gospodărie în semn de apărare împotriva eventualelor furtuni şi trăsnete.

În săptămâna 21-27 mai, numită ,,Săptămâna Rusaliilor”, calendarul creştin-ortodox serbează Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena,  în 21, cu dată fixă, Înălţarea Domnului, în 24, cu dată mobilă, când oamenii încep să se salute cu ,,Hristos s-a Înălţat” şi ,,Adevărat s-a înălţat”.

Majoritatea zilelor nelucrătoare din această lună se ţin pentru apărarea recoltelor de grindină şi de teama fulgerelor.

  

         
                                                                                                                   Mariana Roşca

Săptămâna Neagră (23-29 aprilie)

Azi intrăm calendaristic în Săptămâna Neagră (23-29 aprilie), cea în care rudele morţilor ţin post pentru iertarea păcatelor şi odihna acestora. E săptămâna în care femeile se feresc a face lucru de mână pentru a-şi ocroti vederea (dacă lucrezi cu acul în săptămâna neagră orbeşti),  pentru apărarea de furtuni şi vreme rea, pentru apărarea vitelor şi a recoltelor din acest an.

Ziua cu cea mai mare încărcătură valorică a acestei săptămâni este serbată azi, când creştinii-ortodocşi îl sărbătoresc (23aprilie) pe Sf. Mare Mc.Gheorghe, cel care, după cultura populară are puterea să înmugurească toţi copacii şi să înverzească câmpuruile. Există legende populare conform cărora, an de an, între Sf. Gheorghe şi Sf. Dimitrie are loc o întrecere: primul are datoria să înfrunzească pământul iar cel de-al doilea  să desfrunzească toţi copacii, până la data în care creştinii îi serbează.

Săptămâna Luminată

După Săptămâna Patimilor şi marea sărbătoare a Învierii Domnului, am intrat, calendaristic, în Săptămâna Luminată(16-22 aprilie), cea în care porţile cerului rămân deschise pentru ca sufletele celor morţi să ajungă  în rai.

Pe 20, în Vinerea Scumpă, calendarul creştin-ortodox  marchează Izvorul Tămăduirii, zi sărbătorită prin rugăgiuni pentru ploaie şi rod bogat. Celor bolnavi le este recomandat să cureţe un izvor, pentru ca boala lor să treacă.

Sâmbătă, serbează Sâmbăta Tomii, urmată de duminica Tomii, numită şi Paştele Mici. Se dau de pomană ouă roşii şi pască.

În 22 aprilie, duminica, calendarul popular serbează Sângiorzul Vacilor

(obicei pastoral). E ziua în care ciobanii aleg locul pentru stână şi fac primul caş din prima mulsoare a laptelui. În practicile magice, ziua aceasta este favorabilă pentru farmecele de dragoste şi cele de luat mana laptelui. În apărarea vitelor, împotriva acestui tip de farmece, se tămâiază grajdiurile iar animalelor li se pun, în coarne, căţei de usturoi.

Aprilie Florar

Aprilie este luna care prevesteşte cum va fi vremea în luna mai. Dacă acum va fi cald şi vreme bună, în mai va ploua cu tunete şi fulgere. Dacă va fi frig şi va mai ninge, în mai va fi soare şi căldură.

De 1 aprilie cotidianul poartă pe umerii lui un obicei străin şi anume cel al păcălelilor. Numită Apriliş, ziua e dezlegată păcălelilor de orice fel iar cei ,,purtaţi de apriliş” nu se vor supăra pentru a evita să mai fie păcăliţi tot restul anului.

            Am intrat de ieri (02.aprilie) în Săptămâna Floriilor, săptămână în care e bine să se semene doar flori, deşi luna aprilie este luna pentru curăţatul pomilor, săditul şi altoitul puieţilor şi semănatul ogorului. Tradiţia spune că orice altă semănătură, în afara florilor, nu va prinde rod şi va putrezi în pământ.

            Sâmbăta acestei săptămâni (07.aprilie) este numită Sâmbăta lui Lazăr sau Moşii de Florii şi-i bine ca femeile să facă plăcinte şi să le dea de pomană, să aerisească hainele din dulap şi să scuture (să facă curăţenie) din casă.

Azi se duc cu alai, ,,mâţâşorii” (crengile de salcie) la biserică, pentru ca în Duminica Floriilor (08.aprilie), marcată în calendarul creştin-ortodox Intrarea Domnului în Ierusalim, să fie sfinţiţi şi duşi acasă. ,,Mâţâşorii” se păstrează de pe un an pe altul fiind folosiţi ca leac de boală în cazul în care unui animal din gospodărie nu-i merge bine. Unii au credinţa că dându-i vacii mâţâşori sfinţiţi, aceasta va da mai mult lapte.

            Duminica Floriilor  prevesteşte vremea pentru Paşte, timpul meteorologic fiind acelaşi, ,,cum sunt Floriile va fi şi Paştele”.

                                        

…tot Martie, cu mărţişor…

Până să ajungem în Săptămâna Floriilor (22-28 martie), calendarul popular românesc mai pune însemnătate pe alte două zile ale lunii: 17şi 2o martie.

            17 martie se identifică cu sărbătoarea Alexiilor, notată în calendarul Creştin Ortodox Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu, şi este, în popor, Ziua Şarpelui.

În această zi se deschide pământul ca vegetaţia să încolţească şi să iasă toate târâtoarele şi insectele pământului, ale căror nume nu-i de pronunţat pentru a nu aduce pagubă casei şi gospodăriei. Totodată cu ziua şarpelui încep şi broaştele să cânte. Albinarii îşi pot scoate, de azi, stupii, ,,să se-nmoaie mierea”.

            20 martie este Sâmbăta Ursului, zi de o importanţă majoră în pharmacopeea populară, aceasta fiind ziua care deschide sezonul culesului de plante de leac. Nu se lucrează cu acul pentru ca ursul să nu facă pagubă între oi, la vară.

Martie Mărţişor

Martie      Mărţişor

          Suntem la mijlocul "zilelor babei"...e înca iarnă deşi primăvara ne-a încercat bucuria revederii!
Azi n-am să povestesc nimic din ce nu ştiţi, şi-apoi sunt sigură că v-aţi ales deja o zi din cele ale Dochiei. Şi totuşi, pentru cei care încă n-au bătut alegerea în cui, e bine să vă amintiţi că ziua cea aleasă, mai exact vremea ei capricioasă sau nu, va indica starea sufletească şi dispoziţia pentru restul anului.

Calendarul Popular

          Calendarul popular reprezintă un "instrument de măsurat timpul şi de planificare a întregii activităţi umane pe anotimpuri, luni, săptămâni, zile şi momente ale zilei, create de popor şi transmis exclusiv prin canale folclorice"(Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997, pag.31).
         Calendarul popular este cel care indică timpul optim şi momentele propice pentru înfăptuirea practicilor materiale şi spirituale de peste an. Prin caracterul său multiplu, calendarul popular, este ceea ce oferă soluţii diferitelor "probleme" cotidiene şi indicii pentru rezolvarea lor.


         Ritmul pe care îl oferă obiceiurile vieţii tradiţionale formează o structură unitară pe întreg teritoriul ţării, însă fiecare zonă se identifăcă şi se diferenţiază prin moduri proprii de a pune în practică aceste obiceiuri.
Datele incluse aici au fost selectate pe baza materialelor de referinţă existente în colecţiile de specialitate a bibliotecii noastre şi completate cu informaţiile obţinute în urma cercetărilor de teren.

         După luna lui GERAR, ce-şi poartă numele primit datorită gerului din această perioadă, suntem acum în cea numită FĂURAR sau FAUR, lună încărcată de obiceiuri şi simbolistică pentru fiecare din ele.
Astfel, după datele calendarului popular, în perioara 20-26 faur, ne aflăm în săptămâna albă, săptămâna dinaintea Postului Paştelui (Postul Paştelui începe din 27 faur şi se încheie în 15 florar ), cea în care este dezlegare la ouă, lapte şi brânză.
Marcăm, în această săptămână, data de 24 faur, zi ce poartă numele de Dragobete, Cap de Primăvară sau Logodiciul Păsărilor.
Tradiţia spune ca azi e ziua în care ursul iese din bârlog iar daca îşi vede umbra intră înapoi fiindcă iarna nu se termină repede. Tot din această zi păsările îşi caută pereche şi încep să-şi facă cuib şi să depună ouă. Este ziua îndrăgostiţilor, zi în care e bine să te fereşti de orice ceartă pentru a nu fi învrăjbit tot restul anului. Fetele care sunt azi sărutate de către feciori şi vor fi iubite iar cele care vor să facă farmece de dragoste,  Dragobete le ajută ca farmecele să se împlinească.